Sfatul meu este: “Să nu ai încredere în nimeni…. nici măcar în mine”

 

            Sună cinic și rece, parcă ar fi un dialog dintr-un film cu “La Cosa Nostra”. De unde m-am inspirat, este mai puțin important, te asigur că nu sunt “Il Capo” așa cum sunt sigur că nici potențialii cititori nu fac parte dintr-un sindicat al crimei organizate. Ceea ce contează este că, cel puțin în unele împrejurări, este un sfat bun și veți avea numai de câștigat dacă îl urmați.

Viața noastră la acest început de secol 21, are numeroase avantaje. Nu cred că trebuie să mai conving pe nimeni de acest lucru. Unul dintre aceste avantaje ar fi faptul că datorită tehnologiei, avem acces la un volum enorm de informație. Din păcate, nu întodeauna accesăm această informație, există încă tendința de a avea încredere în punctul de vedere al unei vedete sau al unei postări anonime pe Facebook, înaintea bunului simț, oricărei logici sau chiar al raționamentului științific.

Pe scurt, așa cum petrolul crud trebuie întâi procesat și este de fapt benzina cu care alimentăm mașina, tot așa organismul nostru sintetizează prin reacții chimice complexe ATP (Adenozintrifosforic) din lipide (grăsimi) sau carbohidrați. În orice moment al existenței noastre, necesarul energetic provine din cele două surse menționate, dar proporția în care contribuie la sinteza de ATP, variază în funcție de intensitatea efortului.

Există o cantitate limitată de ATP în mușchi (câteva grame pentru o pesoana cu greutate medie). ATP-ul înmagazinat în mușchi poate fi echivalentul unei sume modice de bani gheață, pe care cei mai mulți dintre noi o păstrăm în portofel,  suficient încât să acopere costul unei cafele, al unei sticle de apă, taxi etc.

După numai câteva secunde de activitate, rezerva de ATP din mușchi este epuizată și pentru a continua, organismul trebuie să resintetizeze ATP. O va face folosind rezervele de glicogen sau glucoza din sânge sau din ficat. Aceste rezerve nu numai că la rândul lor sunt limitate, dar glicogenul fiind unica sursă de energie a creierului, se înțelege că nu trebuie complet epuizată. Este ca și cum după ce am cheltuit ceea ce aveam în portofel, pentru a continua cumpărăturile, voi fi nevoit să folosesc un card pe care din fericire, tocmai am depozitat salariul de luna trecută.

În cazul în care depunem un efort de intensitate scazuta, dar de lungă durată, alergând 10km de exemplu, resinteza ATP-ului se va face în prezența oxigenului, pe seama arderii grăsimilor. Un lucru care, de obicei este trecut cu vederea, este faptul că în acest caz, contributia acizilor grași la resinteza ATP-ului, nu va depăși 70%, restul se va face în continuare, pe seama carbohidraților. În momentul în care am epuizat banii de pe card și trebuie să fac față altor cheltuieli, de dragul discuție,i vom presupune că am alte economii pe care să le accesez în caz de nevoie.

În momentul în care toate resursele sunt epuizate, în conditii extreme, organismul poate folosi proteine pentru a-și asigura supraviețuirea. Nu este o situație în care ți-ai dori să te afli. Ar fi ca si când ești nevoit să vinzi ceasul si bijuteriile de familie, pentru a plăti rata la casă….

Am ales ca exemplu o persoana de sex feminin cu varsta de 35 ani, înaltimea de 160 cm și greutatea 50 kg, toate cele de mai sus reprezentând valori medii. În funcție de activitate, puteți vedea în tabelul de mai jos, o estimare a necesarului energetic, exprimat în calorii pe ora. Pe ultima coloana este exprimat un procent din “Maximum Hart Rate”, care se traduce prin “Frecvența Cardiacă Maximă”, sau o medie a bătăilor inimii pe minut. În paranteză, exista diferite formule prin care se poate calcula MHR, dar cel mai simplu mod este 220 – vârsta. Mai trebuie menționat faptul că, valorile de mai jos sunt estimări făcute în urma analizei datelor din Compendium of Physical Activities – Arizona State University. Dacă folosiți alte surse de informare, puteți găsi valori ușor diferite, dar consider că sunt nesemnificative variațiile pentru exemplul dat.

 

Forma de activitateEstimare Energie în calorii / oră% Maxim Hart Rate sau medie bătăi / min
Stretching, Hatha Yoga135 Kcal /oră50-60% MHR sau medie de 105 BPM
Pilates185 Kcal / oră50-60% MHR sau medi

e de 105 BPM

Bicicleta staționară, moderat 50-100 Watts369 Kcal / oră60-70% MHR sau medie de 120 BPM
Alergare pe banda rulantă, viteza  10km/oră530 Kcal / oră70-80% MHR sau medie de 140 BPM
Circuit training, intens 680 Kcal / oră80-90% MHR sau medie de 160 BPM

 

Ceea ce se observă din exemplul de mai sus, este faptul că cele doua sunt direct proporționale, cu cât intensitatea efortului este mai mare, cu atât crește necesarul energetic, exprimat în calorii pe oră. În cazul unui circuit, se alternează perioadele de efort intens, în care frecvența cardiacă poate depăși 200 bătăi pe minut, cu perioade de refacere sau de intensitate mica, în care frecvența cardiacă tinde să scadă.

La un efort care necesită circa 600cal/ora, aproximativ 30% (180) vor proveni din grăsimi și restul din carbohidrați. Din punct de vedere al eficienței, dacă doresc să slăbesc, este numarul total de calorii care contează, la fel ca în exemplul cu banii….. nu contează sub ce formă cheltui sau de unde provin banii, ci cu cât cheltui mai mult, cu atât rămân mai puțini bani pentru mine.

În concluzie, nu vă grăbiți să acceptați un punct de vedere, fără să vă puneți întrebări sau fără să vă documentați. Comparați și cu alte puncte de vedere, care probabil îl contrazic pe primul. De cele mai multe ori, bunul simț vă va ajuta să găsiți adevărul.

 

Înțeleg că tot acest proces cere timp, care este extrem de prețios în zilele astea, împreună cu efort, dar priviți acest proces ca pe o investiție… De fapt, pe termen lung, veți economisi atât timp, cât și bani, și nu în ultimul rând,  sănătate.

 

Dan Poenaru

Doctor in educație fizică, autor, antrenor personal

Membru al Asociației “Succes în Educație și Sport”

Email: danpoenaru@asociatiasucces.ro