Defibrilatorul automat extern (DEA/AED): cum se folosește, unde îl găsești, DEA la firmă

Pe scurt: Un defibrilator automat extern (DEA, în engleză AED) analizează singur ritmul inimii și dă șoc doar dacă e nevoie, așa că îl poate folosi oricine. Fiecare minut de întârziere a defibrilării scade șansa de supraviețuire cu 3–6%, arată Ghidurile ERC 2025. Îl pornești, lipești electrozii pe pieptul gol și urmezi instrucțiunile vocale, cu cât mai puține pauze în compresii.
Cutia verde de pe peretele unui mall, al unei săli de sport sau al unui aeroport poate salva o viață doar dacă cineva are curajul s-o deschidă. Mulți oameni ezită pentru că le e teamă să nu facă rău sau nu știu ce urmează. Vestea bună: aparatul te ghidează vocal la fiecare pas, iar câteva minute de exercițiu la un curs de prim ajutor cu folosirea defibrilatorului îți iau aproape toată teama.
Ghidul de față explică ce face un DEA, cum îl folosești, ce precauții ai la apă, plasturi, pacemaker și copii, unde găsești un defibrilator și ce trebuie să știi dacă vrei unul la birou. Cum faci compresiile corect este explicat în ghidul nostru de resuscitare cardio-pulmonară (RCP).
Ce face un defibrilator automat extern?
Un DEA este un aparat portabil, cu baterie, care citește ritmul inimii prin doi electrozi lipiți pe piept. Dacă detectează un ritm care răspunde la șoc, cum este fibrilația ventriculară, îți cere să apeși butonul de șoc sau îl dă singur, după avertizare. Dacă ritmul nu are nevoie de șoc, aparatul nu descarcă.
Există două variante: semiautomate, la care apeși tu butonul, și complet automate, care dau singure șocul. DEA nu înlocuiește resuscitarea: compresiile țin sângele în mișcare spre creier, iar șocul încearcă să oprească ritmul haotic al inimii. Cele mai mari rate de supraviețuire după intervenția martorilor au fost raportate acolo unde exista un DEA la fața locului, de exemplu în aeroporturi, săli de sport și gări.
Cum se folosește un DEA, pas cu pas
Folosirea unui DEA are șase pași: suni la 112 și începi compresiile, pornești aparatul, lipești electrozii pe pieptul gol, nu atingi persoana în timpul analizei, apeși butonul dacă ți se cere și reiei imediat compresiile. Aparatul îți spune vocal, la fiecare pas, ce urmează.
- Sună la 112 pe difuzor și începe compresiile. Trimite pe cineva după cel mai apropiat DEA; dispecerul te poate ajuta să-l găsești.
- Deschide cutia și pornește aparatul. Unele DEA pornesc singure la deschiderea capacului.
- Dezvelește pieptul și lipește electrozii exact ca în desenul de pe ei: unul sub clavicula dreaptă, lângă stern, celălalt pe partea stângă, sub axilă. Dacă sunteți doi, compresiile continuă cât timp se lipesc electrozii.
- Nu atinge persoana cât timp aparatul analizează ritmul.
- Dacă e indicat șocul, verifică încă o dată că nu atinge nimeni persoana și apasă butonul (sau așteaptă descărcarea, la modelele automate).
- Reia imediat compresiile, după șoc sau dacă nu s-a indicat șoc. Urmează instrucțiunile: după un interval stabilit, aparatul îți cere din nou o pauză pentru analiză. Nu dezlipi electrozii până nu preia echipajul.
Nu poți da un șoc din greșeală. DEA descarcă doar dacă detectează un ritm care are nevoie de șoc. ERC subliniază că oricine poate folosi un defibrilator, iar riscul ca salvatorul să fie electrocutat accidental este mic.
Siguranța: apă, plasturi, pacemaker și sutien
Câteva situații cer o secundă de atenție înainte să lipești electrozii: pieptul ud, plasturii cu medicamente, un pacemaker sau un defibrilator implantat și sutienul. Niciuna nu este un motiv să renunți la DEA; doar adaptezi poziția electrozilor sau pregătești pielea.
- Apă: mută persoana dintr-o baltă sau de pe o suprafață udă, dacă poți, și șterge repede pieptul. Electrozii nu se lipesc bine pe pielea udă.
- Plasturi cu medicamente: dacă sunt exact în locul electrozilor, dezlipește-i și șterge pielea înainte să lipești electrodul.
- Pacemaker sau defibrilator implantat (o umflătură tare sub piele, de obicei sub clavicula stângă): Ghidurile ERC 2025 recomandă să pui electrodul la mai mult de 8 cm de aparat sau să folosești altă poziție, de exemplu piept–spate.
- Sutien: electrozii trebuie să stea pe piele goală, în poziția corectă. Dacă reușești rapid fără să desfaci sutienul, îl poți lăsa; dacă incomodează, îl muți. ERC notează că nu există dovezi că balenele metalice ar face rău.
- Oxigen (în cabinete și clinici): în timpul șocului, ține masca sau ochelarii de oxigen la cel puțin 1 m de pieptul pacientului, ca să eviți riscul de incendiu.
Se poate folosi defibrilatorul la copii?
Da. ERC recomandă includerea copiilor de peste 1 an în programele de defibrilare publică. La sugari și la copiii sub 25 kg (aproximativ 8 ani), activezi modul pediatric, dacă există, și pui un electrod în mijlocul pieptului, puțin spre stânga, și unul pe spate, între omoplați. Dacă aparatul nu are mod pediatric, îl folosești în modul pentru adult.
Fără atenuarea energiei, un copil mic primește un șoc mai puternic decât cel recomandat, dar ERC consideră că beneficiul unei defibrilări rapide e mai mare decât riscul. Dacă ești singur cu un copil în stop cardiac, prioritatea este apelul la 112 și resuscitarea, nu căutarea aparatului. Pașii compleți sunt în ghidul despre primul ajutor la copii și bebeluși.
Unde găsești un defibrilator în București
Cel mai rapid e să suni la 112 și să spui că ai nevoie de un defibrilator. În București, programele publice au vizat mai ales locuri aglomerate, precum stațiile de metrou și gările. Aplicația oficială DSU are o hartă cu puncte de interes, inclusiv defibrilatoare, dar în România nu există un registru național complet al DEA.
- Sună la 112, pe difuzor. ERC recomandă ca dispecerii să trimită martorii la cel mai apropiat DEA cunoscut; dacă nu sunteți mai mulți, rămâi lângă victimă și fă compresii.
- Caută semnul verde cu o inimă albă și un fulger, simbolul internațional al defibrilatorului. Uită-te lângă intrări, recepții, lifturi și puncte de informare.
- Aplicația DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență): ISU București-Ilfov arată că include o hartă interactivă cu puncte de interes pentru urgențe, printre care și defibrilatoare. Instaleaz-o din timp; nu am putut verifica cât de completă este harta.
- Programul „Punct de prim ajutor. Fii salvator!”, al DSU, cu Lidl România și Fundația pentru SMURD, a pornit în 2019 și prevedea 370 de locații în țară, inclusiv în București. Potrivit fundației, aparatele sună automat la 112 când sunt folosite.
- Hărți și aplicații neoficiale: unele aplicații private sau voluntare adună DEA semnalate de utilizatori. Pot fi utile, dar nu sunt registre oficiale și pot fi incomplete sau depășite.
Sfatul practic: află de acum unde e cel mai apropiat DEA de casă, de birou și de sala de sport. În urgență, nu pierde minute căutându-l. Dacă ești singur, suni și începi compresiile.
Ce spune legea în România despre DEA
La data verificării (octombrie 2026), în România nu există o obligație generală pentru firme sau pentru spațiile publice de a avea un DEA. Normele Legii nr. 95/2006 permit programe de defibrilare accesibile publicului în spațiile aglomerate, cu persoane instruite prezente permanent, iar art. 94 îi protejează pe cei care acordă primul ajutor de bază cu bună-credință.
- Legea nr. 95/2006, art. 93 alin. (2): orice cetățean este obligat să anunțe urgența la 112, sau să se asigure că a fost anunțată, înainte de a acorda primul ajutor ori în același timp.
- Legea nr. 95/2006, art. 94 alin. (1): persoanele fără pregătire medicală care acordă voluntar primul ajutor de bază, pe baza indicațiilor dispeceratului sau a cunoștințelor de prim ajutor, cu bună-credință și cu intenția de a salva viața, „nu răspund penal sau civil”.
- Normele aprobate prin Ordinul MSP/MIRA nr. 2.021/691/2008 (anexa 1, art. 10): în spațiile publice și în instituțiile aglomerate „pot exista” programe de defibrilare semiautomată accesibile publicului, dacă acolo există persoane instruite și cel puțin una este prezentă și ușor de găsit permanent. Programul are un responsabil desemnat.
- Aceleași norme, art. 9 lit. d): cursurile de prim ajutor de bază pot include, facultativ, folosirea defibrilatorului semiautomat.
- Legea nr. 319/2006, art. 10: angajatorul organizează primul ajutor și desemnează lucrători instruiți, dar legea nu menționează defibrilatorul.
Precizare: Legea nr. 95/2006 definește, la art. 92 alin. (1) lit. g), primul ajutor de bază ca fiind acordat „fără utilizarea unor echipamente specifice” și nu spune explicit dacă protecția de la art. 94 acoperă și folosirea unui DEA de către un martor. Textul de mai sus redă ce scrie în acte, nu este un consult juridic. Pentru situația firmei tale, întreabă un jurist sau serviciul SSM.
DEA la birou: când are sens și cum îl gestionezi
Un DEA are cel mai mult sens acolo unde trec sau lucrează mulți oameni, unde ambulanța ajunge greu ori unde riscul de stop cardiac e mai mare: clădiri de birouri, spații comerciale, săli de sport, hoteluri, școli, hale de producție. Aparatul ajută însă doar dacă e vizibil, accesibil oricând și dacă oamenii din jur știu să-l folosească.
| Ce stabilești | Recomandarea |
|---|---|
| Amplasarea | La vedere, pe un traseu ușor de parcurs, aproape de zonele aglomerate. ERC recomandă dulapuri neîncuiate, accesibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7. |
| Semnalizarea | Indicatoare clare, cu semnul verde al defibrilatorului, care spun că oricine îl poate folosi, fără instruire. |
| Înregistrarea | ERC recomandă ca DEA să fie anunțate serviciului de urgență, ca dispecerul să le poată indica martorilor. |
| Întreținerea | Un responsabil verifică periodic indicatorul de stare, termenul electrozilor și al bateriei, după instrucțiunile producătorului. După orice folosire, electrozii se înlocuiesc. |
| Accesoriile | Un set de electrozi de rezervă, electrozi pediatrici (dacă modelul îi cere), foarfecă, aparat de ras, prosop și mănuși. |
| Instruirea | Mai mulți angajați, din toate schimburile, care au exersat RCP și DEA pe manechin. |
Teama de furt nu e un motiv bun să închizi aparatul cu cheia: ERC citează date care arată un risc scăzut de furt sau vandalism (sub 2%), în timp ce fiecare minut pierdut cu căutarea unei chei scade șansele victimei. Dacă un dulap trebuie totuși încuiat, instrucțiunile de deschidere trebuie să fie clare și vizibile.
Oricine poate folosi un DEA, dar ERC arată că exersarea, inclusiv a regulilor de siguranță, rămâne utilă. Cel mai eficient e ca echipa să exerseze pe propriul aparat sau pe unul de antrenament, în spațiul în care lucrează. Pentru asta organizăm instruire pentru angajați la sediul firmei, în București și Ilfov.
Întrebări frecvente
Poate oricine să folosească un defibrilator automat extern?
Da. Ghidurile ERC 2025 spun explicit că oricine poate folosi un DEA. Aparatul dă instrucțiuni vocale și descarcă doar dacă ritmul inimii o cere. Un curs scurt te ajută să acționezi mai repede și mai sigur.
Poate DEA să dea șoc cuiva care nu are nevoie?
Nu. Aparatul analizează ritmul inimii și descarcă doar la un ritm care răspunde la șoc, cum este fibrilația ventriculară. Dacă persoana are un ritm care nu are nevoie de șoc, DEA îți cere să continui compresiile.
Se poate folosi defibrilatorul pe ploaie sau lângă piscină?
Da, cu atenție: mută persoana de pe suprafața udă, dacă poți, șterge repede pieptul și asigură-te că nimeni nu o atinge în timpul șocului. Apa nu e un motiv să renunți la DEA.
Ce faci dacă persoana are pacemaker?
Folosești DEA normal, dar pui electrodul la mai mult de 8 cm de aparatul implantat (de obicei sub clavicula stângă) sau alegi poziția piept–spate, cum recomandă Ghidurile ERC 2025.
E obligatoriu un defibrilator la firmă?
Nu există, la data verificării (octombrie 2026), o lege care să oblige în general firmele să aibă un DEA. Legea nr. 319/2006 cere măsuri de prim ajutor și lucrători desemnați și instruiți. Dacă vrei un DEA accesibil publicului, normele Legii nr. 95/2006 prevăd persoane instruite prezente permanent și un responsabil al programului.
Un defibrilator e cu atât mai util cu cât mai mulți oameni din jur îl pot folosi fără ezitare. La cursul practic de prim ajutor al Asociației Succes exersezi pe un DEA de antrenament, alături de RCP la adult, copil și sugar, cu formatori din ambulanță și din medicina de urgență.
Surse și standarde
- European Resuscitation Council — Ghidurile 2025: Adult Basic Life Support (Resuscitation 215, 2025, 110771)
- European Resuscitation Council — Ghidurile 2025: Adult Advanced Life Support (Resuscitation 215, 2025, 110769)
- European Resuscitation Council — Ghidurile 2025: Paediatric Life Support (Resuscitation 215, 2025, 110767)
- European Resuscitation Council — Ghidurile 2025: Education for Resuscitation (Resuscitation 215, 2025, 110739)
- ERC — The ERC Guidelines 2025 on Resuscitation for Everyone (versiunea pentru public)
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, Titlul IV, art. 92–94 (forma consolidată)
- Normele de aplicare în domeniul primului ajutor de bază și al primului ajutor calificat, aprobate prin Ordinul MSP/MIRA nr. 2.021/691/2008 (anexa 1, art. 9–10)
- Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, art. 10 (forma consolidată)
- ISU București-Ilfov — Miercurea alarmelor 2026 (aplicația DSU și harta punctelor de interes)
- Fundația pentru SMURD — programul „Punct de prim ajutor. Fii salvator!” (DSU, Lidl România, Fundația pentru SMURD)
Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc formarea practică, instrucțiunile producătorului aparatului sau consultul juridic. În urgență, sună la 112.
Notă importantă: informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc formarea practică, evaluarea sau tratamentul medical de specialitate. Într-o urgență reală, sună imediat la 112. Manevrele de prim ajutor se învață corect doar prin exercițiu practic, sub îndrumarea unui formator calificat — vezi cursul de prim ajutor.
