Prim ajutor la copii și bebeluși: RCP pediatric, convulsii febrile, intoxicații

Primul ajutor la copii seamănă cu cel de la adult, dar are câteva diferențe care contează: ordinea pașilor, tehnica compresiilor și forța cu care apeși. Ghidul de față este scris pentru părinți, bunici, bone și educatori și urmează Ghidurile ERC 2025 de suport vital pediatric. Teoria te orientează, dar mâna sigură se formează exersând, de exemplu la cursul de prim ajutor, care include RCP la copil și sugar pentru părinți.

Asociația Succes nu are, deocamdată, un curs pediatric separat. Cursul de prim ajutor (BLS) include însă exerciții pe manechine de copil și sugar: resuscitare, dezobstrucția căilor respiratorii și folosirea defibrilatorului. Mai jos ai pașii pentru resuscitare, convulsii febrile și intoxicații, plus pe scurt ce faci la sufocare, arsuri și căderi.

Ce e diferit la copii față de adulți?

Diferența principală este cauza. La adult, stopul cardiac vine de obicei de la inimă. La copii, ERC arată că apare cel mai des după o insuficiență respiratorie sau circulatorie care se agravează treptat ori după o urgență neurologică, iar lipsa de oxigen este cea mai frecventă cauză reversibilă. De aceea, la copil începi cu 5 ventilații și adaptezi tehnica la vârstă.

Aspect	Sugar (sub 1 an)	Copil (1–12 ani)	Adolescent (13–18 ani)
Deschiderea căii aeriene	Capul în poziție neutră, bărbia ridicată cu două degete	Capul ceva mai înclinat pe spate	Extensie completă, ca la adult
Ventilațiile	Gură la gură-și-nas	Gură la gură, cu nasul pensat	Gură la gură, cu nasul pensat
Compresiile	Cu cele două police, cu palmele cuprinzând toracele	Cu o mână sau cu două	Cu două mâini, ca la adult
Adâncimea	Cel puțin o treime din grosimea toracelui	Cel puțin o treime, fără să depășești 6 cm	5–6 cm
Ritmul	100–120 pe minut	100–120 pe minut	100–120 pe minut
Defibrilatorul (DEA)	Mod pediatric, dacă există; electrozi pe piept și pe spate	Sub 25 kg (circa 8 ani): mod pediatric; peste: mod adult	Mod adult

Ținta din 2025 este treimea din grosimea pieptului, nu o cifră în centimetri. Ghidurile anterioare dădeau ca reper aproximativ 4 cm la sugar și 5 cm la copil, dar ERC arată că, urmărind cifra, salvatorii apasă de obicei prea puțin. Indiferent de vârstă, nu apăsa mai adânc de 6 cm.

Când suni la 112: semnele de alarmă

Suni imediat la 112 dacă un copil are oricare dintre semnele instrumentului „BBB” recomandat de ERC 2025: comportament anormal, respirație dificilă sau culoare anormală a pielii. Nu aștepta să se agraveze, pentru că la copii oprirea inimii vine de obicei la capătul unei deteriorări progresive.

• Comportament: nu e complet conștient sau se trezește greu, e moale sau rigid, face o criză convulsivă, e confuz ori agitat, plânge de neconsolat, nu își mișcă un membru sau nu mai poate vorbi ori merge, deși putea înainte.
• Respirație: respiră greu, prea repede, prea rar sau neregulat, geme, își umflă nările, i se trage pielea între coaste sau sub coaste, respiră zgomotos ori se oprește din respirat.
• Culoarea pielii: albăstruie, marmorată, neobișnuit de palidă sau cenușie. La pielea mai închisă la culoare, uită-te la palme, tălpi și buze.

Pune apelul pe difuzor și, dacă poți, pornește camera video: dispecerul te ghidează pas cu pas. Dacă ești singur, suni și începi resuscitarea; nu pleca după un defibrilator.

Resuscitarea bebelușului (sub 1 an): pașii

La sugar, resuscitarea începe cu 5 ventilații gură la gură-și-nas, urmate de compresii cu cele două police, cu palmele cuprinzând toracele. Apeși jumătatea inferioară a sternului cu cel puțin o treime din grosimea pieptului, de 100–120 de ori pe minut, apoi alternezi compresiile cu ventilațiile până sosește ajutorul.

1. Verifică dacă reacționează: vorbește-i și atinge-l ușor. Nu folosi stimuli dureroși și nu-l scutura.
2. Sună la 112 sau roagă pe cineva să sune, cu telefonul pe difuzor.
3. Așază-l pe spate, pe o suprafață fermă. Ține capul în poziție neutră și ridică ușor bărbia cu două degete, fără să apeși pe părțile moi de sub bărbie.
4. Privește, ascultă și simte respirația cel mult 10 secunde. Dacă ai vreun dubiu că respiră normal, consideră că nu respiră.
5. Dă 5 ventilații: acoperă cu gura ta gura și nasul sugarului și suflă constant, cam o secundă, cât să vezi pieptul ridicându-se. Dacă pieptul nu se ridică, repoziționează capul și scoate un obiect din gură doar dacă îl vezi; nu căuta „orbește” cu degetul.
6. Fă compresii cu cele două police pe jumătatea inferioară a sternului, cu palmele în jurul toracelui. Apasă cel puțin o treime din grosimea pieptului, cu 100–120 pe minut, și lasă toracele să revină complet între compresii.
7. Continuă cu 30 de compresii și 2 ventilații (15:2, dacă ai făcut un curs de suport vital pediatric). Te oprești doar dacă apar semne clare de viață, dacă preia echipajul sau dacă îți cere asta defibrilatorul.

Dacă nu poți face ventilații, fă doar compresii, așa cum îți va cere și dispecerul.

Resuscitarea copilului (1–12 ani)

La copil, pașii sunt aceiași ca la sugar, cu trei diferențe: înclini capul ceva mai mult pe spate, faci ventilații gură la gură cu nasul pensat și apeși cu podul unei palme sau cu ambele mâini. Adâncimea rămâne cel puțin o treime din grosimea toracelui, fără să depășești 6 cm.

• Calea aeriană: înclini capul și ridici bărbia; la adolescent, extensia capului e completă, ca la adult.
• Ventilațiile: 5 la început, gură la gură, cu nasul pensat, câte o secundă fiecare.
• Compresiile: cu o mână sau cu două, după mărimea copilului; cu două mâini obosești mai greu.
• Raportul: 30:2 dacă nu ai pregătire pediatrică și 15:2 dacă ai urmat un curs de suport vital pediatric (de tip PBLS sau echivalent).
• Adolescenții: tehnica pentru adult, cu compresii de 5–6 cm.

Defibrilatorul la copii

Un DEA se poate folosi la orice vârstă. La sugari și la copiii sub 25 kg (aproximativ 8 ani), activează modul pediatric, dacă aparatul îl are, și pune un electrod în mijlocul pieptului, puțin spre stânga, iar celălalt pe spate, între omoplați. Dacă DEA nu are mod pediatric, folosește-l în modul pentru adult. Detalii despre aparat găsești în ghidul despre defibrilatorul automat extern (DEA).

Sufocarea la copil și sugar, pe scurt

Dacă un copil tușește puternic, lasă-l să tușească. Dacă nu mai poate tuși, vorbi sau plânge, sună la 112 și alternează până la 5 lovituri între omoplați cu până la 5 compresii: toracice la sugar (cu cele două police, ca la RCP, dar mai scurt și mai ferm) și abdominale la copil. Dacă își pierde cunoștința, începi RCP cu 5 ventilații. După compresii abdominale sau toracice, copilul trebuie văzut de un medic, chiar dacă pare bine. Poziția corpului și pașii compleți sunt în ghidul despre manevra Heimlich și dezobstrucție.

Convulsiile febrile: ce faci

Convulsiile febrile apar de obicei între 6 luni și 6 ani, pe fondul febrei, și durează în general 2–3 minute. În timpul crizei notezi ora, îl protejezi să nu se lovească, nu îl ții cu forța și nu îi pui nimic în gură. Dacă e prima criză sau durează 5 minute ori mai mult, suni la 112.

1. Notează ora la care a început criza.
2. Așază copilul pe o suprafață sigură, pe podea dacă e nevoie, și protejează-i capul cu mâinile sau cu ceva moale.
3. Îndepărtează obiectele de care se poate lovi. Nu îl ține cu forța și nu încerca să-i oprești mișcările.
4. Nu îi pune nimic în gură: nici degete, nici lingură, nici medicamente.
5. Nu încerca să-l răcești în timpul crizei, cu apă rece sau dezbrăcându-l.
6. După criză, verifică dacă are ceva în gură și așază-l în poziția laterală de siguranță. Urmărește-i respirația până se trezește complet.
7. Dacă nu respiră normal după ce se opresc mișcările, sună la 112 și începe resuscitarea.

ERC include criza convulsivă printre semnele pentru care chemi imediat ajutor medical. Sună la 112 mai ales dacă:

• ✓ este prima criză convulsivă a copilului;
• ✓ criza durează 5 minute sau mai mult (ERC o consideră status epilepticus, care cere tratament medical de urgență);
• ✓ copilul respiră greu, se învinețește sau nu se trezește normal după criză;
• ✓ convulsiile afectează o singură parte a corpului sau se repetă în aceeași zi.

O convulsie febrilă arată înspăimântător, dar rareori îi face rău copilului pe termen lung. Chiar dacă trece repede, anunță medicul pediatru sau de familie. Pentru crizele care apar fără febră, citește ghidul despre ce faci la o criză de epilepsie.

Intoxicațiile la copii: ce faci

La copiii mici, intoxicațiile vin mai ales din casă: produse de curățenie, medicamentele părinților și bateriile, arată ERC. Dacă bănuiești că un copil a înghițit ceva toxic, sună imediat la 112, nu-l face să vomite, nu-i da nimic de mâncat sau de băut și păstrează ambalajul ca să-l arăți medicilor.

1. Scoate-i din gură ce a mai rămas și îndepărtează substanța.
2. Sună la 112 și spune vârsta, greutatea aproximativă, ce a înghițit, cât și când.
3. Nu îl face să vomite și nu-i da lapte, apă sau alte lichide decât dacă îți cere medicul sau dispecerul.
4. Păstrează ambalajul, flaconul sau eticheta și ia-le cu tine la spital.
5. Dacă nu reacționează, dar respiră normal, așază-l în poziția laterală de siguranță. Dacă nu respiră normal, începe resuscitarea; dacă a înghițit o substanță corozivă sau chimică, evită ventilațiile gură la gură și fă compresii.

În România, potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din HG nr. 398/2010, centrele de informare toxicologică de la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” dau recomandări de urgență și publicului. Primul apel rămâne însă 112.

Arsuri și căderi: pe scurt

Arsuri: răcește imediat zona sub apă rece de la robinet, aproximativ 20 de minute, dar ține copilul la căldură: dacă începe să tremure, oprește răcirea. Nu folosi gheață, unt, creme sau paste și nu sparge bășicile. După răcire, acoperă arsura lejer cu folie alimentară, fără s-o înfășori și nu pe față. Mergi la urgențe sau sună la 112 dacă arsura e mare ori adâncă sau dacă e pe față, pe fese ori pe organele genitale. Detaliile sunt în ghidul despre primul ajutor la arsuri.

Căderi și lovituri la cap: sună la 112 dacă și-a pierdut cunoștința, nu poate sta treaz, face o criză convulsivă, a căzut de la peste 1 metru, are probleme de vedere, de mers sau de vorbire, îi curge lichid limpede ori sânge din nas sau din urechi ori se poartă altfel decât de obicei. La sugarul sub 1 an, orice vânătaie, umflătură sau tăietură mare la cap cere control medical de urgență.

Întrebări frecvente

Cum faci resuscitare la un bebeluș?

Suni la 112, dai 5 ventilații gură la gură-și-nas, apoi faci compresii cu cele două police, de 100–120 de ori pe minut. Continui cu 30:2 (sau 15:2, dacă ai pregătire pediatrică) până preia echipajul.

Câte ventilații dai la RCP la copil?

5 ventilații la început, apoi 2 ventilații după fiecare serie de 30 de compresii (sau de 15, dacă ai făcut un curs de suport vital pediatric). Dacă nu poți face ventilații, faci doar compresii.

Ce faci dacă bebelușul face convulsii de la febră?

Notezi ora, îl așezi pe o suprafață sigură, îi protejezi capul și nu îi pui nimic în gură. După criză îl pui în poziția laterală de siguranță. Suni la 112 dacă e prima criză, dacă durează 5 minute sau mai mult ori dacă respiră greu.

Ce faci dacă un copil a înghițit detergent sau medicamente?

Suni imediat la 112, nu îl faci să vomite, nu-i dai nimic de băut și păstrezi ambalajul. Dacă a înghițit o baterie plată, mergi imediat la urgențe, chiar dacă pare bine.

Există la Asociația Succes un curs de prim ajutor pediatric?

Nu avem un curs pediatric separat. Cursul de prim ajutor (BLS), de o zi, include însă practică pe manechine de copil și sugar: RCP, dezobstrucție și folosirea DEA, utile pentru părinți și pentru cei care lucrează cu copii.

Gesturile de mai sus se rețin cel mai bine dacă le repeți de câteva ori, cu un formator care te corectează. La cursul practic de prim ajutor al Asociației Succes exersezi o zi pe manechine de adult, copil și sugar, cu formatori din ambulanță și din medicina de urgență, și pleci cu un certificat de participare.