Montarea branulei: pași, mărimi (G) și culori, întreținere și complicații

Branula este unul dintre cele mai folosite dispozitive invazive din spital: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până la 70% dintre pacienții internați au nevoie de un cateter venos periferic la un moment dat. Gestul pare simplu, dar o branulă pusă în grabă înseamnă flebită, infiltrație sau o infecție care putea fi evitată. Dacă vrei să-ți formezi mâna înainte de primul pacient, un curs de recoltare și injecții, cu montarea branulei pe simulator, îți dă exact repetițiile de care ai nevoie.

Ghidul se adresează studenților la asistență medicală și asistenților medicali: mărimi și culori, alegerea venei, pașii montării, întreținerea și complicațiile, după sursele actuale (OMS 2024, Cochrane 2026, standardele INS 2024).

Ce este branula și când se folosește

Branula este un cateter scurt și flexibil, introdus într-o venă periferică pe un ac-mandren care se retrage după inserție. Rămâne în venă câteva zile și permite perfuzii, tratamente intravenoase repetate, administrarea de sânge și derivate sau de substanță de contrast. Modelele actuale au mecanism de siguranță pentru ac, aripioare de fixare și, unele, un port de injectare cu capac.

Înainte de montare, întreabă-te dacă pacientul chiar are nevoie de acces venos. Fiecare cateter inutil este un risc de infecție fără niciun beneficiu. Pentru o singură recoltare de sânge nu pui branulă, iar tehnica administrării propriu-zise o găsești în ghidul despre injecțiile IM, SC și IV.

Mărimi și culori: tabelul G14–G26

Mărimea branulei se exprimă în G (gauge): cu cât numărul este mai mic, cu atât cateterul este mai gros și debitul mai mare. O branulă 14G (portocalie) permite în jur de 270 ml pe minut, una 22G (albastră) doar 31–35 ml pe minut. Culorile urmează codul de identificare din standardul ISO 10555-5 pentru catetere periferice pe ac.

Mărime	Culoare	Diametru exterior (aprox.)	Debit orientativ	Utilizări frecvente
14G	portocaliu (la unii producători, maro)	≈2,1 mm	≈270 ml/min	traumă, hemoragie masivă, chirurgie de urgență
16G	gri	≈1,6–1,7 mm	≈215–236 ml/min	înlocuire rapidă de volum, pierderi mari de sânge
17G	alb	≈1,5 mm	≈125 ml/min	folosită rar; volume mari
18G	verde	≈1,3 mm	≈103–105 ml/min	transfuzii rapide, perfuzii în volum mare, substanță de contrast
20G	roz	≈1,1 mm	≈65–67 ml/min	majoritatea perfuziilor la adult, transfuzii
22G	albastru	≈0,9 mm	≈31–35 ml/min	tratamente de rutină, vene mici, vârstnici
24G	galben	≈0,7 mm	≈13–26 ml/min	vene fragile, tratamente de scurtă durată, copii
26G	violet	≈0,6 mm	cel mai mic (vezi ambalajul)	vene foarte mici, nou-născuți și sugari

Regula de bază, preluată și în politicile spitalelor britanice: folosește cel mai mic și cel mai scurt cateter care permite tratamentul prescris, nu cel mai mare care intră în venă. Un cateter prea gros pentru venă blochează fluxul de sânge din jurul lui și crește riscul de flebită mecanică.

Atenție: unii producători folosesc nuanțe sau scheme de culori proprii (Update in Anaesthesia, 2011). Citește calibrul scris pe ambalaj și pe amboul cateterului, nu te baza doar pe culoare.

Cum alegi vena potrivită

La adult, alege o venă de la membrul superior, de preferat sub plica cotului. OMS (2024) recomandă venele distale ale brațului în locul celor din plica cotului sau de deasupra ei și membrul superior în locul celui inferior. Caută o venă dreaptă, elastică, care se reumple după apăsare, fără valve vizibile în zona de inserție.

Evită:

• zonele de flexie (plica cotului, încheietura mâinii), unde cateterul se mișcă, se cudează și se blochează;
• membrul cu fistulă arteriovenoasă, cu limfedem sau de partea unei intervenții la sân cu evidare ganglionară axilară, dacă protocolul unității nu prevede altfel;
• pielea cu leziuni, infecție, hematom sau locul unei infiltrații recente;
• venele puncționate în aceeași zi, mai ales distal de o puncție anterioară.

Dacă venele nu se văd, lasă brațul să atârne câteva minute, aplică o compresă caldă sau roagă pacientul să strângă ușor pumnul, fără pompare repetată. La pacienții cu abord venos dificil, unele unități folosesc ecografia; OMS nu o recomandă de rutină pentru branule, dar o vei întâlni în protocoalele pentru cazurile grele.

Cum se pune o branulă: pașii montării

Montarea corectă are 10 pași, de la verificarea prescripției până la documentare. Lucrezi cu tehnica aseptică fără atingere (ANTT): nu mai atingi locul dezinfectat și nici părțile sterile ale cateterului. OMS (2024) acceptă mănuși nesterile de unică folosință pentru branulă, cu condiția ca această tehnică să fie respectată strict.

1. Verifică indicația și pacientul. Confirmă prescripția, identitatea (cel puțin două elemente), alergiile, inclusiv la clorhexidină sau latex, și explică manevra. Obține acordul pacientului.
2. Pregătește materialele pe o tavă curată: branule de două mărimi, garou, antiseptic, comprese sterile, pansament transparent steril, seringă cu ser fiziologic 0,9%, capac sau prelungitor și recipient pentru deșeuri înțepătoare-tăietoare.
3. Igiena mâinilor, după cele „cinci momente” ale OMS, apoi mănuși de unică folosință.
4. Aplică garoul la 4–5 lățimi de deget deasupra locului ales și confirmă vena prin palpare.
5. Dezinfectează pielea cu antisepticul din protocol (frecvent clorhexidină 2% în alcool 70%, prin frecare aproximativ 30 de secunde) și lasă-l să se usuce complet. Nu mai palpa locul.
6. Inserează cateterul cu bizoul în sus, întinzând pielea sub punctul de puncție. Intră la un unghi mic, de obicei sub 30°. La primul reflux de sânge, coboară cateterul aproape paralel cu pielea (5–10°) și avansează încă 1–2 mm, ca în venă să ajungă și vârful cateterului, nu doar al acului.
7. Împinge cateterul de pe ac în venă, ținând acul nemișcat, apoi desfă garoul.
8. Retrage acul apăsând vena deasupra vârfului cateterului, activează mecanismul de siguranță și aruncă acul imediat în recipientul cu pereți rigizi (Ordinul MS nr. 1.226/2012).
9. Conectează și spală cu ser fiziologic 0,9%, urmărind dacă apar durere, umflătură sau rezistență. Fixează cu pansament transparent steril, fără leucoplast peste locul de inserție, și notează data pe pansament.
10. Documentează data și ora, calibrul, locul, numărul de încercări, cine a montat și scorul VIP inițial.

Întreținerea branulei și când o schimbi

Inspectează branula cel puțin o dată pe zi, conform bunei practici recomandate de OMS (2024); multe spitale cer evaluarea la fiecare tură, cu scala VIP. Cauți roșeață, umflătură, durere sau secreții și verifici dacă pansamentul este intact, curat și uscat.

• Spală cateterul cu ser fiziologic steril după fiecare administrare (bună practică OMS) și înaintea unei administrări noi, ca să verifici că funcționează.
• Pentru blocarea între administrări, OMS sugerează ser fiziologic simplu, nu ser heparinat.
• Accesează portul sau capacul doar după dezinfecție, cu tehnică aseptică.
• Schimbă pansamentul dacă este umed, murdar sau dezlipit.
• Scoate branula imediat ce nu mai este necesară.

La 72–96 de ore sau la indicație clinică?

Ghidurile mai vechi cereau înlocuirea de rutină la 72–96 de ore. Revizuirea Cochrane actualizată în ianuarie 2026 (14 studii randomizate, 11.428 de participanți) arată că înlocuirea doar la indicație clinică nu schimbă riscul de bacteriemie, de infecție locală sau de deces și are efect mic sau nul asupra flebitei. OMS (2024) acceptă ambele variante, cu condiția inspecției zilnice.

Două nuanțe contează în practică. Pentru pacienții cu risc crescut, de exemplu imunodeprimații, grupul de experți OMS a preferat înlocuirea programată, cel mai des la 72–96 de ore. Iar branulele montate în condiții de urgență, fără asepsie controlată, se înlocuiesc cât mai repede, de preferat în primele 24 de ore. În final, urmezi protocolul unității tale.

Complicații: flebita, infiltrația, extravazarea și infecția

Flebita și scala VIP

Flebita este inflamația peretelui venos. Poate fi mecanică (cateter prea gros sau mobil), chimică (soluții iritante, cu pH sau osmolaritate extreme) sau bacteriană. Pentru a o recunoaște devreme, folosește scala VIP (Visual Infusion Phlebitis), creată de Andrew Jackson în 1998 și răspândită în spitalele britanice.

Scor VIP	Ce observi	Ce faci
0	loc sănătos, fără semne de flebită	continui observația
1	un semn: durere ușoară sau roșeață ușoară lângă locul de inserție	posibil debut de flebită; observi atent
2	două semne: durere, eritem, edem	flebită incipientă; scoți branula și montezi alta în alt loc
3	durere pe traiectul cateterului, eritem, indurație	flebită medie; scoți branula și anunți medicul pentru tratament
4	semnele de la scorul 3, extinse, plus cordon venos palpabil	flebită avansată sau debut de tromboflebită; scoți branula, anunți medicul
5	semnele de la scorul 4 plus febră	tromboflebită avansată; scoți branula, tratamentul îl indică medicul

Infiltrația și extravazarea

Infiltrația este scurgerea unei soluții neiritante în țesutul din jur: zona devine umflată, rece și palidă, iar perfuzia încetinește. Extravazarea este același fenomen, dar cu un medicament veziculant, care poate distruge țesutul, de exemplu unele citostatice. În ambele cazuri oprești imediat perfuzia, anunți medicul și aplici protocolul unității. Nu mai administrezi nimic pe acel cateter, marchezi zona și documentezi.

Infecția și alte complicații

Roșeața, căldura locală, secrețiile sau febra fără altă cauză pot semnala o infecție legată de cateter, inclusiv o bacteriemie cu Staphylococcus aureus. Scoți branula, anunți medicul și urmezi procedura de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale (Ordinul MS nr. 1.101/2016). Prevenția înseamnă igiena mâinilor, antisepsie corectă, acces aseptic și scoaterea cateterului inutil.

Alte complicații: hematomul, puncția arterială accidentală (sânge roșu-aprins, pulsatil: retragi și comprimi ferm) și ocluzia cateterului.

Cum exersezi montarea branulei pe simulator

OMS (2024) recomandă ca toți cei care montează catetere să fie instruiți formal și evaluați periodic. Ideal, primele inserții le faci pe brațe de simulare, unde poți repeta gestul până devine automat: întinderea pielii, unghiul, refluxul, avansarea cateterului și retragerea acului fără să pierzi vena.

La cursul de recoltare și injecții exersezi puncția venoasă, montarea branulei, injecțiile și pregătirea perfuziilor pe brațe și simulatoare, cu un formator care îți corectează fiecare gest. Formatoarea Nicolae Lidia are peste 10 ani de practică în recoltare și administrarea tratamentelor, iar ceilalți membri ai echipei de formatori sunt cadre medicale active în ambulanță.

Întrebări frecvente

Ce culoare are branula de 18G, 20G și 22G?

Branula 18G este verde, 20G este roz, iar 22G este albastră, conform codului ISO 10555-5. Pentru majoritatea adulților, 20G sau 22G sunt suficiente; 18G se folosește când ai nevoie de debit mare, de exemplu pentru transfuzii rapide.

Cât timp poate sta o branulă?

Nu există o limită unică. OMS (2024) acceptă fie înlocuirea programată, de obicei la 72–96 de ore, fie înlocuirea la indicație clinică, cu inspecție cel puțin zilnică. Branula se scoate oricând apare un semn de complicație sau când nu mai este necesară.

Ce branulă se folosește pentru transfuzie?

La adult se folosesc frecvent 18G sau 20G. În politica spitalului britanic Salisbury, 20G este indicată pentru transfuziile obișnuite, iar 18G pentru transfuziile rapide. Alegerea finală ține de vena pacientului, de ritmul prescris și de protocolul unității.

Pot recolta sânge din branulă?

La montare, înainte să conectezi perfuzia, este acceptabil, dar nu ideal (OMS). Dintr-o branulă deja folosită rezultatele pot fi false, din cauza hemolizei și a contaminării cu soluții. Pentru recoltarea corectă, vezi ordinea tuburilor vacutainer.

Poate un student sau un îngrijitor să monteze o branulă?

Nu în mod independent. Montarea este un act al asistentului medical, la prescripția medicului, iar exercitarea profesiei fără calitatea necesară este infracțiune (OUG nr. 144/2008, art. 19). Studenții exersează pe simulatoare și, în stagiile clinice, sub supravegherea personalului medical.

Ce fac dacă branula nu mai curge?

Verifică pansamentul, prelungitorul, clema și poziția brațului. Încearcă o spălare blândă cu ser fiziologic; dacă simți rezistență, nu forța. Dacă problema nu se rezolvă, scoți branula și montezi alta, în alt loc.

Vrei să montezi branula sigur, fără ezitări, încă de la primul pacient? Înscrie-te la cursul practic de recoltare și injecții: o zi (4–5 ore), 200 de lei, practică pe brațe și simulatoare și certificat de participare emis de Asociația Succes.