Criza de epilepsie: ce faci și ce nu faci, pas cu pas

Crizele convulsive se numără printre cele mai frecvente urgențe medicale: Ghidurile ERC 2025 arată că reprezintă aproximativ 3–4% din apelurile la serviciile de urgență. Arată înspăimântător, dar primul ajutor este simplu și ține mai mult de ce nu faci decât de ce faci. Gesturile corecte, adică protejarea capului, poziția de după criză și evaluarea respirației, se exersează pe scenarii la un curs practic de prim ajutor.

Capitolul de prim ajutor al Ghidurilor ERC 2025 nu tratează separat crizele de epilepsie. De aceea, recomandările de mai jos combină Ghidurile ERC 2025 de suport vital de bază și pediatric, definiția Ligii Internaționale împotriva Epilepsiei (ILAE) și ghidurile publice ale NHS (Marea Britanie) și CDC (SUA), toate citate la final.

Cum recunoști o criză de epilepsie?

O criză de epilepsie este o descărcare electrică bruscă și anormală în creier. Forma cea mai ușor de recunoscut, criza tonico-clonică, are 2 faze: întâi corpul se înțepenește și persoana cade (faza tonică), apoi brațele și picioarele zvâcnesc ritmic (faza clonică). Persoana nu răspunde și nu își amintește ce s-a întâmplat.

• poate scoate un strigăt la început, când aerul trece forțat prin corzile vocale;
• are privirea fixă și nu reacționează când o strigi;
• își poate mușca limba sau obrazul; pot apărea salivă sau spumă la gură;
• buzele se pot învineți, pentru că respirația e perturbată în timpul crizei;
• poate pierde controlul urinei sau al scaunului;
• după criză urmează confuzie, somnolență, durere de cap sau dureri musculare.

Nu toate crizele au convulsii

În crizele focale, persoana poate privi în gol, poate mesteca în gol, își poate trage de haine sau poate merge fără țintă, fără să își dea seama. În absențe, mai frecvente la copii, privirea se fixează câteva secunde. Aici primul ajutor înseamnă să rămâi lângă persoană, să o ferești de pericole (stradă, scări, apă) și să nu o imobilizezi.

Nu orice convulsie înseamnă epilepsie

Epilepsia se diagnostichează după cel puțin 2 crize neprovocate, arată Organizația Mondială a Sănătății. Convulsiile pot avea și alte cauze, pe care echipajul trebuie să le afle: febra la copiii mici, glicemia scăzută la diabetici, o lovitură la cap, insolația, o intoxicație sau sevrajul alcoolic. Ghidurile ERC 2025 notează că și stopul cardiac poate începe cu o scurtă perioadă de mișcări asemănătoare convulsiilor.

Ce faci la o criză de epilepsie: pașii corecți

Primul ajutor într-o criză convulsivă are 3 scopuri: persoana să nu se lovească, să poată respira și tu să știi cât a durat criza. Criza nu se oprește cu mâinile. Urmează pașii de mai jos, în ordine, și rămâi lângă persoană până își revine complet.

1. Păstrează-ți calmul și uită-te la ceas. Notează ora la care a început criza sau pornește cronometrul telefonului. Durata decide dacă suni la 112.
2. Dacă persoana cade, ajut-o să ajungă pe jos fără să se lovească.
3. Fă loc în jur. Îndepărtează obiectele dure sau ascuțite, scaunele, băuturile fierbinți.
4. Pune ceva moale sub cap: o geacă împăturită, o pernă sau palmele tale.
5. Scoate-i ochelarii și desfă gulerul, cravata sau eșarfa, ca să respire mai ușor.
6. Nu o imobiliza. Lasă mișcările să se desfășoare. Mut-o doar dacă e în pericol imediat: stradă, foc, apă, marginea unei scări.
7. Nu-i pune nimic în gură: nici lingură, nici portofel, nici degetele tale.
8. Dacă poți, întoarce-o ușor pe o parte, cu gura spre podea, ca saliva să se scurgă. Nu forța poziția cât timp convulsiile sunt puternice.
9. Rămâi lângă ea și vorbește-i calm când începe să își revină. Mulți oameni sunt confuzi și speriați în primele minute.

Caută o brățară medicală sau un card de urgență. Unele persoane cu epilepsie au un plan stabilit cu medicul și un medicament de urgență prescris, de exemplu midazolam administrat pe mucoasa obrazului sau în nas. Îl dă doar cine a fost instruit, exact după acel plan.

Cât durează o criză convulsivă și când devine urgență?

Majoritatea crizelor tonico-clonice durează 1–3 minute, iar mișcările încep de obicei să se rărească după primul minut. Peste 5 minute, crește mult riscul ca ea să nu se mai oprească singură. Liga Internațională împotriva Epilepsiei numește această situație status epilepticus, o urgență care cere tratament medicamentos.

Ghidurile ERC 2025 de suport vital pediatric spun același lucru pentru copii: orice criză care durează 5 minute sau mai mult cere tratament cu un medicament din clasa benzodiazepinelor, administrat de personal medical. De aceea cronometrul este atât de important. Fără ceas, un minut de convulsii pare foarte lung, iar momentul în care trebuie să suni se ratează ușor.

Când suni la 112 la o criză de epilepsie?

Sună la 112 dacă criza durează peste 5 minute sau mai mult decât e obișnuit pentru persoana respectivă, dacă urmează o a doua criză fără ca omul să își revină între ele sau dacă e prima criză din viața lui. Lista completă, după NHS, CDC și Epilepsy Action, este în tabelul de mai jos.

Situația	De ce contează
Criza durează peste 5 minute sau mai mult decât de obicei la acea persoană	Risc de status epilepticus, care cere tratament medical
Crize repetate, fără revenire completă între ele, sau cel puțin 3 crize în 24 de ore	Același risc ca la o criză prelungită
Este prima criză sau nu știi dacă persoana are epilepsie	Cauza trebuie aflată: o boală nouă, o lovitură, o intoxicație
Persoana s-a rănit (lovitură la cap, sângerare, posibilă fractură)	Leziunile au nevoie de evaluare medicală
Respiră greu sau nu se trezește după ce mișcările s-au oprit	Calea aeriană poate fi blocată sau poate fi un stop cardiac
Criza a avut loc în apă	Persoana poate să fi inhalat apă, chiar dacă pare bine
Persoana este însărcinată sau are diabet	Pot exista cauze și riscuri suplimentare, de exemplu glicemia scăzută

Dacă persoana are epilepsie cunoscută, criza este una obișnuită pentru ea, durează puțin și își revine complet, de obicei nu e nevoie de ambulanță. Rămâi totuși cu ea până este complet trează și orientată.

După criză: poziția laterală și verificarea respirației

Când convulsiile se opresc, verifică dacă persoana răspunde și dacă respiră normal. Dacă e somnolentă, dar respiră normal, așaz-o în poziția laterală de siguranță: Ghidurile ERC 2025 o recomandă pentru persoanele cu nivel scăzut de conștiență de cauză netraumatică. Pașii sunt descriși în ghidul despre poziția laterală de siguranță. Dacă bănuiești o lovitură serioasă la cap sau la gât, nu o roti și sună la 112.

Dacă nu răspunde și nu respiră normal, poate fi în stop cardiac. Sună la 112, pune telefonul pe difuzor și începe resuscitarea cardio-pulmonară (RCP). ERC 2025 subliniază că riscul de a întârzia RCP este mult mai mare decât riscul de a face compresii cuiva care nu e în stop cardiac.

Cât timp își revine:

• nu-i da de mâncat, de băut sau pastile până nu e complet trează;
• vorbește-i calm, spune-i unde este și ce s-a întâmplat;
• verifică dacă s-a lovit sau și-a mușcat limba;
• dacă și-a pierdut controlul vezicii, acoper-o discret, ca să îi protejezi intimitatea;
• nu o lăsa să plece singură, să conducă sau să înoate până nu își revine complet.

Ce NU faci la o criză de epilepsie

• Nu pune nimic în gură. Poți rupe dinți, poți răni gingiile sau maxilarul ori poți fi mușcat.
• Nu ține persoana cu forța și nu încerca să oprești mișcările.
• Nu o stropi cu apă, nu o pălmui și nu îi da să miroasă oțet sau amoniac ca „să își revină”.
• Nu îi da apă, zahăr sau pastile în timpul crizei și imediat după ea.
• Nu face respirații gură la gură în timpul convulsiilor. Respirația revine de obicei singură când criza se oprește; dacă nu revine, începi RCP.
• Nu o muta, decât dacă e în pericol.

Mituri despre epilepsie pe care merită să le uiți

Mitul	Realitatea
„Își poate înghiți limba, trebuie să i-o prinzi.”	Limba nu poate fi înghițită: este prinsă de planșeul gurii. Pericolul real este să bagi ceva în gură.
„Pui o lingură sau un portofel între dinți.”	Obiectele pot rupe dinți, se pot rupe și ele și pot bloca respirația.
„Trebuie ținută, ca să nu se lovească.”	Imobilizarea poate provoca leziuni. Protejezi capul și faci loc, nu oprești mișcările.
„Epilepsia e contagioasă” sau „e o boală psihică”.	Este o boală neurologică și nu se transmite. Potrivit OMS, până la 70% dintre persoanele cu epilepsie pot trăi fără crize, cu tratament corect.
„La orice criză chemi ambulanța.”	La o persoană cu epilepsie cunoscută și o criză scurtă, obișnuită pentru ea, de obicei nu e nevoie. Suni după criteriile din tabelul de mai sus.
„Toate crizele au convulsii.”	Multe crize înseamnă doar privire în gol sau mișcări automate. Și ele cer supraveghere.

Convulsiile febrile la copii, pe scurt

Convulsiile febrile apar la unii copii cu febră, de obicei între 6 luni și 6 ani, și durează de regulă 2–3 minute, potrivit NHS. Primul ajutor este același: protejezi copilul, nu îi pui nimic în gură și cronometrezi. Ghidurile ERC 2025 de suport vital pediatric recomandă să chemi imediat ajutor medical dacă un copil face o criză.

Ce faci cu febra, când mergi la spital și cum arată RCP la copil și la sugar găsești în ghidul despre primul ajutor la copii și bebeluși.

Întrebări frecvente

Cât durează o criză de epilepsie?

Majoritatea crizelor tonico-clonice durează 1–3 minute. Confuzia și somnolența de după pot ține de la câteva minute la câteva ore. Dacă mișcările durează peste 5 minute sau crizele se repetă fără revenire între ele, sună imediat la 112.

Ce nu faci la o criză de epilepsie?

Nu pui nimic în gură, nu ții persoana cu forța, nu o stropești cu apă și nu îi dai de băut sau pastile până nu este complet trează. Nu o muta decât dacă e în pericol și nu face respirații în timpul convulsiilor.

Trebuie să pun persoana pe o parte?

Da, după ce convulsiile se opresc, dacă e somnolentă și respiră normal: poziția laterală de siguranță ține calea aeriană liberă. În timpul convulsiilor o poți întoarce ușor pe o parte doar dacă nu forțezi. Dacă nu respiră normal, sună la 112 și începe RCP.

Ce fac dacă nu știu cât a durat criza?

Consideră că a fost lungă. Dacă nu ai cronometrat și ai impresia că a trecut de 5 minute, sună la 112 și spune-i dispecerului ce ai văzut și de când. Data viitoare pornește cronometrul din prima secundă.

O criză înseamnă că persoana are epilepsie?

Nu neapărat. Epilepsia se diagnostichează după cel puțin două crize neprovocate. O criză izolată poate avea alte cauze: febră, glicemie scăzută, o lovitură la cap, insolație, o intoxicație. De aceea, la prima criză suni la 112, iar cauza o stabilește medicul.

Recunoașterea crizelor, poziția laterală de siguranță și resuscitarea se exersează pe manechine, cu scenarii, cu formatori instructori ERC și NAEMT. Dacă ai în familie, în clasă sau în echipă o persoană cu epilepsie, o zi de practică te ajută să reacționezi calm. Datele grupelor și înscrierea sunt pe pagina cursului de prim ajutor pentru adulți, copii și sugari.