Semne de infarct: cum îl recunoști și ce faci până vine ambulanța

Infarctul miocardic (atacul de cord) apare când o arteră coronară, care hrănește mușchiul inimii, se înfundă brusc, de cele mai multe ori printr-un cheag format pe o placă de aterom. Partea de inimă rămasă fără sânge începe să sufere imediat, iar tratamentul care redeschide artera se face doar la spital. De aceea contează ce faci în primele minute: recunoști semnele, chemi ambulanța și ții persoana în repaus. Pașii de mai jos se exersează cel mai sigur pe scenarii, la un curs de prim ajutor, dar regulile de bază le poți reține de aici.

Recomandările de prim ajutor în infarctul miocardic urmează Ghidurile European Resuscitation Council (ERC) 2025, capitolul de prim ajutor, și ghidurile de cardiologie citate la final. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Dacă ai dubii, sună la 112: dispecerul te ajută să decizi și îți spune ce să faci până sosește echipajul.

Care sunt semnele tipice de infarct?

Durerea în piept este cel mai frecvent simptom al infarctului, arată Ghidurile ERC 2025. Cei mai mulți o descriu ca pe o apăsare, o strângere sau o greutate în centrul pieptului, nu ca pe o înțepătură. De obicei durează mai mult de câteva minute ori dispare și revine, iar repausul nu o face să treacă de tot.

• durere, presiune, strângere, greutate sau arsură în centrul pieptului ori în spatele sternului;
• iradiere spre brațul stâng (uneori spre ambele brațe), gât, mandibulă, spate, între omoplați sau spre partea de sus a abdomenului;
• lipsă de aer, chiar și fără o durere puternică;
• transpirații reci, piele palidă și umedă;
• greață sau vărsături, senzație de indigestie;
• amețeală, slăbiciune bruscă, senzație de leșin, neliniște sau teamă intensă.

Nu e nevoie să apară toate semnele. O combinație de două, de exemplu apăsare în piept și transpirații reci, e suficientă ca să suni la 112. Durerea care apare la efort și nu cedează după câteva minute de repaus este un semnal clar de alarmă.

Simptome de infarct la femei, vârstnici și diabetici

Aproximativ o pătrime dintre femei au, în locul simptomelor clasice, durere de mandibulă, greață sau lipsă de aer, arată datele Societății Europene de Cardiologie citate de ERC 2025. Aceste forme „atipice” întârzie diagnosticul, pentru că nici pacientul, nici cei din jur nu se gândesc la inimă.

Cine	Cum se poate manifesta infarctul	Ce reții
Femei	Durere de mandibulă, în spate sau între omoplați; greață, vărsături; lipsă de aer; oboseală neobișnuită; palpitații	Durerea în piept poate lipsi sau poate fi discretă. Nu pune simptomele pe seama stresului.
Vârstnici (peste 75 de ani)	Lipsă de aer, leșin, confuzie apărută brusc, o cădere fără explicație	Ghidul american pentru durerea toracică (2021) recomandă ca infarctul să fie luat în calcul în aceste situații.
Persoane cu diabet	Durere în capul pieptului (epigastru), lipsă de aer	Poate fi confundată cu o problemă digestivă.
Oricine, la efort	Durere sau apăsare care apare la urcat scări ori la sport și nu trece la repaus	Oprește efortul și sună la 112.

Regula practică: la o persoană cu factori de risc (vârstă înaintată, diabet, tensiune mare, fumat, colesterol mare, infarct în familie), orice disconfort nou în partea de sus a corpului, însoțit de transpirații sau de lipsă de aer, se tratează ca posibil infarct până când un medic spune altceva.

Ce faci imediat: 7 pași până vine ambulanța

Durere în piept: ce faci? În primele minute ai trei sarcini: chemi ajutor, reduci efortul inimii și supraveghezi persoana. Ordinea de mai jos urmează recomandările ERC 2025 pentru durerea în piept.

1. Oprește orice efort. Persoana se așază imediat. Nu o lăsa să meargă, să urce scări sau să conducă.
2. Sună la 112, ideal cu telefonul pe difuzor. Spune „durere în piept, posibil infarct”, vârsta aproximativă, adresa exactă și dacă persoana răspunde și respiră normal. Nu închide până nu îți spune dispecerul.
3. Așaz-o într-o poziție comodă, șezând sau culcat, cum respiră mai ușor. Mulți se simt mai bine semișezând, cu spatele sprijinit și genunchii ușor îndoiți. Desfă gulerul, cravata, cureaua.
4. Liniștește-o. Vorbește calm și explică ce faci. ERC pune liniștirea persoanei pe primul loc în recomandările pentru durerea în piept.
5. Aspirina, dacă nu e alergică: ajut-o să mestece 150–500 mg, conform ERC 2025 (detalii mai jos).
6. Nitroglicerina, doar dacă are angină cunoscută și propriul spray sau propriile comprimate: ajut-o să le ia, așa cum i-a prescris medicul.
7. Trimite pe cineva după un defibrilator (DEA) și pe altcineva să aștepte echipajul la intrare. Rămâi lângă persoană și urmărește dacă răspunde și dacă respiră normal.

Dacă ai timp, pregătește lista medicamentelor pe care le ia, ultimele analize sau electrocardiograme și actul de identitate. Notează ora la care a început durerea: echipajul și cardiologul o vor cere.

Aspirina la infarct: ce recomandă ERC 2025 și când nu o dai

Ghidurile ERC 2025 recomandă 150–500 mg de aspirină care se mestecă, cât mai devreme, pentru un adult cu durere în piept de cauză cardiacă probabilă, în timp ce așteptați ambulanța. Formularea exactă este să încurajezi și să ajuți persoana să și-o administreze singură. Excepția numită explicit: alergia cunoscută la aspirină.

Motivul: aspirina împiedică trombocitele să mărească cheagul din artera coronară. O analiză sistematică ILCOR din 2020, preluată de ERC, a arătat că aspirina dată înainte de spital crește supraviețuirea față de cea dată mai târziu, în spital, fără un risc mai mare de complicații.

În practică, în România

Spune-i dispecerului 112 că persoana are durere în piept și ce aspirină aveți la îndemână, de exemplu comprimate de 500 mg sau comprimate mici, de 75–100 mg. Dispecerul te poate îndruma. Nu improviza doza și nu forța pe nimeni să înghită un medicament.

Când nu dai aspirină

• persoana are alergie cunoscută la aspirină, contraindicația numită de ERC 2025;
• are astm sever sau o sângerare digestivă cunoscută, contraindicații menționate în ghidul ERC 2021;
• durerea în piept a apărut după un traumatism sau are o cauză neclară (ERC 2021);
• bănuiești un AVC, nu un infarct (vezi tabelul de mai jos);
• persoana nu poate înghiți, e confuză sau nu răspunde: recomandarea privește adulții conștienți;
• e vorba de un copil: recomandarea ERC se referă la adulți.

Dacă persoana ia anticoagulante sau medicul i-a spus să nu ia aspirină, spune-i dispecerului și lasă-l pe el să decidă.

Și nitroglicerina?

ERC 2025 recomandă să ajuți o persoană cu angină pectorală cunoscută să-și ia propriul spray sau propriile comprimate de nitroglicerină. Nu da nitroglicerină cuiva căruia nu i-a fost prescrisă și nu împrumuta medicamentul altei persoane: poate scădea brusc tensiunea arterială.

Ce NU faci când bănuiești un infarct

• Nu aștepta „să treacă” și nu suna întâi o rudă sau medicul de familie. Primul apel e la 112.
• Nu duce persoana cu mașina personală și nu o lăsa să conducă. Dacă face stop cardiac pe drum, nu poți resuscita în trafic, iar echipajul o monitorizează și anunță spitalul.
• Nu o pune să meargă, să urce scări sau „să se plimbe ca să-i treacă”.
• Nu-i da de mâncat sau de băut, cu atât mai puțin alcool sau cafea.
• Nu înlocui aspirina cu alte calmante (ibuprofen, diclofenac, metamizol): nu au același efect asupra cheagului.
• Nu o lăsa singură, decât dacă trebuie să cauți ajutor.
• Nu folosi medicamentele altcuiva, de exemplu nitroglicerina sau pastilele „de inimă” ale unei rude.

Când infarctul devine stop cardiac

Un infarct poate declanșa oricând o tulburare de ritm care oprește pomparea sângelui. Recunoști stopul cardiac după 2 semne: persoana nu mai răspunde și nu respiră normal. Respirația rară, chinuită, ca un oftat (respirația agonală), nu este respirație normală, avertizează Ghidurile ERC 2025 de suport vital de bază.

Tot ERC 2025 notează că, la debutul stopului cardiac, poate apărea o scurtă perioadă de mișcări care seamănă cu o criză de convulsii. Când se opresc, verifică imediat respirația. Dacă nu e normală sau ai dubii, pune telefonul pe difuzor, începe compresiile toracice și cere un defibrilator. Pașii compleți sunt în ghidul nostru despre cum faci resuscitarea cardio-pulmonară (RCP), iar despre aparat găsești detalii în articolul despre defibrilatorul automat extern (DEA).

Dacă persoana nu mai răspunde, dar respiră normal, așaz-o în poziția laterală de siguranță și verifică-i respirația în permanență. Dacă respirația se schimbă, întoarce-o pe spate și începe RCP.

Infarct sau AVC? Cum le deosebești

Infarctul și AVC-ul sunt amândouă urgențe în care contează fiecare minut, dar afectează organe diferite: inima, respectiv creierul. În ambele cazuri suni imediat la 112. Diferența practică ține de semne și de aspirină: la infarct ERC o recomandă, la un posibil AVC nu o dai din proprie inițiativă.

Criteriu	Infarct	AVC
Organul afectat	Inima (o arteră coronară blocată)	Creierul (o arteră blocată sau o hemoragie)
Semne principale	Durere sau apăsare în piept, iradiere spre braț, gât, mandibulă; transpirații; lipsă de aer	Gură strâmbă, un braț sau un picior slăbit, vorbire neclară, tulburări de vedere sau de echilibru, apărute brusc
Ce verifici	Ora la care a început durerea și cum evoluează	Un test rapid (FAST sau BE-FAST) și ora la care persoana a fost văzută ultima dată bine
Aspirina	Da, 150–500 mg, dacă nu e alergică (ERC 2025)	Nu, decât la indicația medicului: o parte dintre AVC-uri sunt hemoragii
Poziția	Șezând sau culcat, cum îi e mai comod	Comodă, cu capul și umerii ușor ridicați; poziție laterală dacă nu răspunde, dar respiră normal

Testul FAST, celelalte semne de AVC și informațiile de care are nevoie echipajul sunt explicate în ghidul despre cum recunoști un AVC cu regula FAST.

Întrebări frecvente

Cât durează durerea de infarct?

De obicei, mai mult de câteva minute. Poate fi continuă sau poate dispărea și reveni, iar repausul nu o face să treacă de tot. O durere de câteva secunde, care se schimbă la apăsare sau la mișcare, este mai rar de cauză cardiacă, dar numai medicul o poate exclude. Dacă ai dubii, sună la 112.

Pot lua aspirină dacă am durere în piept?

Ghidurile ERC 2025 recomandă 150–500 mg de aspirină care se mestecă, cât mai repede, pentru un adult cu durere în piept de cauză cardiacă probabilă, dacă nu este alergic la aspirină. Întâi sună la 112 și spune-i dispecerului ce aspirină ai. Nu o lua după un traumatism, dacă ai o sângerare digestivă cunoscută sau dacă bănuiești un AVC.

Ce fac dacă sunt singur și cred că fac infarct?

Sună imediat la 112 și spune clar „durere în piept, posibil infarct” și adresa. Descuie ușa de la intrare, apoi așază-te comod, aproape de ea, ca să nu cazi. Nu conduce. Dacă nu ești alergic, întreabă dispecerul despre aspirină și nu închide telefonul până nu ți se spune.

Care e diferența dintre infarct și stop cardiac?

Infarctul este o problemă de „țeavă”: o arteră coronară se blochează, dar inima bate de obicei în continuare, iar persoana e conștientă. Stopul cardiac este o problemă de „pompă”: inima nu mai pompează sânge, persoana nu răspunde și nu respiră normal. Infarctul poate duce la stop cardiac, care cere imediat RCP și defibrilator.

Pot avea probleme legale dacă ajut și greșesc?

Legea nr. 95/2006, la art. 94 alin. (1), prevede că persoanele fără pregătire medicală care acordă voluntar primul ajutor de bază, pe baza indicațiilor dispeceratului medical sau a cunoștințelor de prim ajutor, cu bună-credință și cu intenția de a salva viața, nu răspund penal sau civil. Urmează indicațiile dispecerului și fă ce ai învățat.

Recunoașterea durerii toracice, apelul la 112, poziționarea și resuscitarea cu defibrilatorul se exersează împreună, pe scenarii, la cursul practic de prim ajutor (BLS): o zi, cu formatori instructori ERC și NAEMT, cadre medicale active în ambulanță și spital. Ce exersezi acolo devine reflex atunci când nu ai timp să cauți pe internet.